Planeta Mercur
Mica si rocoasa planeta Mercur este
cea mai apropiata planeta de
Soare; se invarte in jurul acestuia pe o orbita eliptica care il aduce la o
distanta de pana la 47 milioane km de Soare,
sau, cel mai departe, la 70 milioane km. Acesta face o rotatie completa in
jurul Soarelui in 88 zile cu o viteza de 50 km pe secunda.
Deoarece este atat de apropiat de
Soare temperatura la suprafata masoara 467 grade Celsius. Dar din cauza ca are
o atmosfera foarte subtire, nu isi pastreaza caldura peste noapte, aceasta
scazand pana la -183 grade. Tot din cauza apropierii de Soare, este greu sa
privesti direct aceasta planeta de pe Pamant.
Oamenii de stiinta credeau ca Mercur
isi arata mereu aceeasi fata catre Soare, dar in 1965 astronomii au descoperit ca
planeta se roteste in jurul axei sale de 3 ori la fiecare 2 orbite. Mercur
poseda o foarte subtire atmosfera formata din atomi ridicati de vantul solar de
pe suprafata planetei. Aceasta suprafata seamana foarte mult cu cea a Lunii,
putandu-se observa urmele lasate in urma ciocnirii cu meteoriti si comete.
Mercur
este cea mai mica planeta din Sistemul Solar.
Este a doua cea mai densa planeta dupa Pamant. Campul magnetic al planetei
Mercur este foarte subtire. O singura nava spatiala a vizitat Mercurul: Mariner
10, care i-a fotografiat 45% din suprafata. Planeta Mercur nu are nici un
satelit.
Planeta Venus
Daca Pamantul ar avea un frate geaman, acesta ar fi Venus.
Cele 2 planete au dimensiuni similare, masa, compozitia si
distanta de la Soare. Dar toate similitudinile se opresc aici. Venus nu are
oceane. Este acoperit de un strat subtire de nori care face ca suprafata
planetei sa se incinga. Norii reflecta lumina provenita de la Soare. Deoarece
Venus reflecta atat de multa lumina de obicei apare ca cea mai stralucitoare
planeta de pe cer.
Ca si Mercur, Venus poate fi vazuta periodic trecand
prin fata Soarelui. De cand au fost inventate telescoapele au fost observate tranzite in
1631, 1639, 1761, 1769, 1874 si 1882. Pe 8 iunie 2004 astronomii au vazut din
nou acest tranzit. Urmatorul va avea loc pe 6 iunie 2012.
Atmosfera este constituita in
principal din dioxid de carbon, cu nori de acid sulfuric. Doar niste urme de
apa au fost detectate. Din cauza atmosferei subtiri temperaturile pot ajunge
pana la 470 grade Celsius. Un an Venusian dureaza 225 zile terestre, iar durata
de rotatie dureaza 243 zile terestre. Venus se roteste retrogradat (de la est
la vest). Vazut de pe Venus, Soarele rasare
in vest si apune inspre est.
Mai
bine de 1000 de vulcani mai mari de 20 km in diametru presara suprafata
planetei. Venusul are un nucleu cu raza de 3000 km. Nu are un camp magnetic
chiar daca compozitia nucleului este asemanatoare cu cea a Pamantului, insa
planeta Venus se roteste mai incet decat aceasta.
Planeta Marte
Planeta
Rosie sau Marte, a inspirat imaginatia multor scriitori. Noi stim ca Marte este
o planeta rocoasa, odata crezandu-se ca ar fi aproape identica cu Terra. Ca si
celelalte planete terestre - Mercur, Venus si Pamantul - suprafata acesteia s-a schimbat
din cauza activitatii vulcanice, impactului cu alte corpuri, miscarea scoartei
si efectelor atmosferei cum ar fi furtunile de nisip. Marte are gheata la poli,
care scade sau creste in functie de anotimp.
Cercetatorii cred ca acum 3,5 miliarde ani Marte a
ramas aproape complet fara apa in stare lichida. Acea apa ar fi putut forma
mari si oceane. Dar unde a disparut oare acea cantitate imensa de apa? In luna
mai, 2002, oamenii de stiinta au anuntat descoperirea a mari cantitati de apa
inghetata aproape de suprafata. Gheata se afla sub sol la doar un metru
adancime, in apropierea polului sud.
Raman insa multe intrebari. In prezent, Marte
este prea rece si atmosfera sa este prea subtire pentru a lasa sa existe apa
lichida la suprafata. Marte are cateva caracteristici geologice remarcabile,
inclusiv cel mai mare vulcan din Sistemul Solar,
Muntele Olymp (27 km inaltime si 600 km diametru); vulcanii din nordul regiunii
Tharsis sunt atat de mari incat deformeaza rotunjimea planetei.
Marte are 2 sateliti mici: Phobos
si Deimos. Nu se stie cum s-au format acestia, este posibil sa fie asteroizi capturati
de gravitatia planetei.
Planeta Jupiter
Cea mai masiva planeta din
sistemul nostru solar cu 4 sateliti de marimea unor planete, Jupiter, formeaza
un fel de sistem solar in miniatura. Jupiter se
aseamana cu o stea,
la compozitie. Daca ar fi fost de 8 ori mai masiv ar fi putut deveni o stea.
Pe data de 7 ianuarie 1610, utilizand telescopul sau
primitiv, Galileo Galilei a observat 4 mici
"stele" in jurul lui Jupiter. El descoperise cei mai mari 4 sateliti
ai lui Jupiter, acum numiti Io, Europa, Ganymede si Callisto. Cei 4 sateliti
sunt denumiti si sateliti Galileani. Io este cel mai activ corp din sistemul
solar din punct de vedere vulcanic. Ganymede este cel mai mare satelit din
sistemul solar si este singurul care are invelis magnetic. Europa ar putea avea
un ocean lichid sub invelisul de gheata. Oceane inghetate s-ar putea ascunde si
sub invelisul lui Callisto sau Ganymede.
In 2003, astronomii au
descoperit inca 22 de sateliti ai lui Jupiter orbitand gigantica planeta,
ajungandu-se astfel la un numar de 62 sateliti stiuti ai planetei. Majoritatea
acestora ar putea fi asteroizi capturati.
Jupiter are foarte multi nori, majoritatea fiind compusi din amoniac. Exista si
apa si poate fi uneori vazuta dedesubtul unor portiuni fara nori ale
atmosferei. Marea Pata Rosie este o formatiune ciclonica, o furtuna imensa de 2
ori cat Pamantul, ce este observata de mai bine de 300
ani.
Compozitia atmosferei lui Jupiter este similara cu
cea a Soarelui - mult hidrogen si heliu. In adancul atmosferei
presiunea si temperatura cresc, facand hidrogenul sa devina lichid. Si mai
adanc in interior, hidrogenul devine metalic. Tot in interior se afla nucleul
format din gheata si roca. campul magnetic al planetei este de 20.000 de ori
mai puternic decat cel al Terrei.
Jupiter este inconjurat de inele. Descoperite in
1979, aceste inele au reprezentat o surpriza: un inel aplatizat (inelul
principal) si un alt inel asemanator unui nor, sunt compuse din particule mici
si intunecate. Un alt treilea inel este oarecum transparent.
Planeta Saturn
Saturn era cea mai indepartata planeta din
cele 5 cunoscute de oamenii din trecut. In anul 1610, astronomul Galileo Galilei a
fost primul care a indreptat telescopul catre Saturn. Spre surprinderea
lui, el a observat niste obiecte ce inconjurau planeta. Le-a descris drept
sfere separate si a scris ca Saturn aparea ca un corp triplu. Continuandu-si
observatiile, Galileo a asociat cele 2 corpuri ce inconjurau Saturn ca fiind
doua "maini" atasate planetei.
In 1659, astronomul german Christiaan Huygens, utilizand un telescop mai
puternic a propus ca Saturn ar fi inconjurat de un inel subtire. In 1675
astronomul italian Jean Dominique Cassini a descoperit ca de fapt ar exista 2
inele.
Ca si Jupiter, Saturn este compus in primul rand din
hidrogen si heliu. Volumul sau este de 755 de ori mai mare decat cel al Pamantului. Vanturile din partea de sus a atmosferei ating
viteze de 500 metri pe secunda in regiunea ecuatoriala. Sistemul de inele al
planetei este cel mai extins si complex din Sistemul Solar,
extinzandu-se pe sute de mii de kilometri de la planeta. Prin anii 1980, doua
misiuni Voyager au aratat ca aceste inele sunt formate in principal din gheata.
Materialul ce alcatuieste aceste inele variaza de la marimi de cativa
micrometri, pana la cateva zeci ce metri.
Saturn are 60 de sateliti cunoscuti si
probabil ca mai sunt si altii ce asteapta sa fie descoperiti. Cel mai mare
satelit este Titan, care este putin mai mare decat planeta Mercur. Acesta este inconjurat de o atmosfera
subtire formata in principal din azot. Campul magnetic al planetei Saturn este
de 578 de ori mai puternic decat cel al Pamantului.
Planeta Uranus
Uranus a fost descoperit ca o lume dinamica, avand
cei mai stralucitori nori din Sistemul Solar si
11 inele. Prima planeta descoperita cu ajutorul telescopului,
planeta Uranus a fost descoperita in anul 1781 de catre astronomul William
Herschel. A saptea planeta de la Soare este
atat de indepartata incat are nevoie de 84 ani ca sa faca o rotatie completa.
Neavand suprafata solida, apartine grupului de planete gigante
gazoase.
Atmosfera planetei este compusa in primul rand din
hidrogen si heliu, cu urme de metan, apa si amoniac. Uranus are o culoare
albastruie datorita metanului. 80% din masa planetei este continuta de nucleul
lichid ce este format din in primul rand din materiale ghetoase (apa, metan si
amoniac). Axa de rotatie a planetei este aproape orizontala. Aceasta
neobisnuita orientare ar putea fi rezultatul unei coliziuni cu un corp de
foarte mari dimensiuni. Campul magnetic al planetei este de 48 de ori mai
puternic decat cel al Pamantului. In apropierea norilor, temperatura atinge -216
grade Celsius.
Planeta Neptun
A opta planeta de la Soare, Neptun a fost
prima planeta localizata prin calcule matematice. La o distanta
de 4,5 miliarde kilometri de Soare,
Neptun il orbiteaza odata la 165 ani. Este invizibil cu ochiul liber deoarece
este foarte indepartat. Datorita orbitei eliptice a planetei pitice Pluto, Neptun se afla uneori mai departe de
Soare decat acesta.
Axa planetei este inclinata cu 47 grade. Ca si Uranus, campul magnetic a lui Neptun variaza
foarte mult in timpul fiecarei rotatii. Acest camp magnetic este de 27 de ori
mai puternic decat cel al Pamantului. Atmosfera planetei este foarte
groasa. Culoarea albastra a planetei este rezultatul atmosferei formata din
metan, insa culoarea atat de intensa ramane un mister.
Pe Neptun exista furtuni foarte
puternice cu vanturi depasindu-le pana si pe cele de pe Jupiter. Si aici exista o uriasa furtuna,
numita Marea Pata Neagra care a fost fotografiata de Voyager. Planeta are 6
inele de dimensiuni diferite, confirmate de observatiile lui Voyager 2 in 1989.
Neptun are 13 sateliti cunoscuti, 6 dintre ei fiind descoperiti de Voyager 2.
Cel mai mare dintre acestia, Triton, orbiteaza Neptun intr-o directie opusa
directiei de rotatie a planetei. Se pare ca Triton are si o atmosfera subtire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu