Comete, Cometa

De-a lungul timpului, oamenii au fost uimiti si speriati de comete, stele cu coada, asa cum apareau ele pe cer neanuntat si neprevazut. Acum stim ca o cometa este o bucata de "gheata murdara" ramasa in urma formarii sistemului solar in urma cu 4,6 miliarde ani. Acestea contin informatii despre formarea sistemului solar. Le putem determina orbita, insa numai la o parte din acestea.

Pana acum au fost descoperite circa 3060 de comete, in jur de 12 comete fiind descoperite anual. La cometele cu perioada scurta este mult mai usor de prezis orbita deoarece le ia circa 200 de ani sa orbiteze Soarele. Aceste obiecte sunt deseori numite si Obiectele Centurii Kuiper sau obiecte trans-Neptuniene. Mai putin previzibile sunt cometele de perioada lunga, multe din acestea provenind dintr-o regiune indepartata numita Norul Oort, aflat la o distanta aproximativa de 100.000 AU de Soare.

O cometa are un nucleu solid mic, cu o marime de cativa km. Nucleul contine "chestii inghetate" si gaze inghetate amestecate cu bucati de roca si praf. Pe masura ce se apropie de Soare incepe sa se incalzeasca. Cometa devine din ce in ce mai stralucitoare fiind astfel vizibila de pe Pamant. Datorita caldurii provenite de la Soare, gheata se transforma in gaze foarte stralucitoare. Acest material gazos formeaza o coada ce se poate intinde pe o suprafata de mii sau chiar milioane de kilometri

.

Meteorii, Meteoritii

 Meteorii sunt bucati de material ce cad in atmosfera pamantului si pot rezulta in urma coliziunilor intre asteroizi sau a dezintegrarii cometelor; acestia se incing datorita frecarii cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice.

Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.

Cel mai mare meteorit care a lovit Pamantul in epoca moderna este cel cazut la 30 iunie 1908 la nord de raul Tunguska, in Siberia. Actualmente, cea mai raspandita teorie sustine ca acesta a fost un corp solid cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o forta echivalenta cu aproximativ 15-30 megatone TNT la aproximativ 6 km deasupra solului.

Asteroizii, Centura de Asteroizi

• 
  

  Asteroizii sunt fragmente de roca lasate in urma de formatiunile sistemului solar acum circa 4,6 miliarde ani. Majoritatea acestora pot fi gasiti orbitand Soarele in spatiul dintre planetele Marte si Jupiter. Regiunea aceasta, numita si Centura de Asteroizi, contine milioane de asteroizi de diferite marimi, cel mai mare fiind Ceres cu diametrul de 940 km, pana la corpuri mai mici de 1 km. Exista mai bine de 536.000 de asteroizi numarati pana in prezent.

  Gravitatia lui Jupiter si uneori si cea a lui Marte pot schimba orbita asteroizilor, acestia fiind aruncati in spatiu si pana la urma atrasi de planete, devenind astfel sateliti. De exemplu, satelitii lui Marte, Phobos si Deimos, ar putea fi asteroizi capturati.

   Desi s-a reusit identificarea a zeci de mii de asteroizi, ei raman aproape imposibil de remarcat cu ochiul liber, fiind prea prea putin luminosi. Asteroidul "4 Vesta" este o exceptie, el fiind singurul observabil fara aparate optice.

  Un asteroid arata pe cerul nocturn la fel ca si o stea mai putin stralucitoare. Cel mai bun mijloc de a gasi asteroizi cubinoclul sau cu telescopul este observarea cerului instelat mai multe nopti la rand si detectarea punctelor luminoase care se deplaseaza in raport cu fundalul.

  Asteroizii au fost pentru prima data observati in anii 1800 de catre astronomul William Herschel care a folosit pentru prima data termenul de asteroid inseamnand "asemanator stelelor". Majoritatea asteroizilor sunt formati din carbon si alte minerale, altii dintr-un complex de fier si piatra.
  
  
  
  
  
  

Pământ ( Terra )

         Planeta Pământ (numită și Terra sau „Planeta albastră”) este a treia planetă după distanța față de Soare și a cincea ca mărime în sistemul solar.Terra face parte dintre planetele interioare ale sistemului solar (planetele aflate în interiorul centurii de asteroizi). Este cea mai mare planetă telurică din sistemul solar, și singura din Univers cunoscută ca adăpostind viată (controverse legate de existența vietii extraterestre continuă să existe).

            Terra s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde de ani, iar singurul ei satelit natural Luna, numită și Selena după zeița lunii Selene, a început să o orbiteze puțin timp după aceea, cu circa 4,533 miliarde de ani in urma.

De la formarea sa Pământul a trecut prin numeroase procese geologice și biologice majore, astfel încât toate urmele condițiilor sale inițiale au fost șterse. Suprafața exterioară a planetei Terra este împărțită în mai multe plăci tectonice, care de-a lungul timpului se deplasează unele față de celelalte. Miezul planetei este activ (fierbinte și lichid), fiind format din mantaua topită și miezul metalic, generator al câmpului magnetic. Condițiile atmosferice și de la suprafață, care au permis apariția vieții pe Terra, au fost la rândul lor influențate în mod decisiv de către diversele forme de viață. Acestea se află într-o balanță ecologică fragilă, în permanentă schimbare.

Între Terra și restul Universului există o permanentă interacțiune. Astfel, Luna este cauza mareelor. În afară de asta, ea a infuențat continuu viteza mișcării de rotație a Terrei.

Exista 4 anotimpuri si sunt rezultatul axei de rotatie a Pamantului, inclinata cu 23 grade. Oceanele acopera 70% din suprafata Pamantului. Prezenta si distributia vaporilor de apa in atmosfera este determinata de vreme.

• 
  
  
  

Aerul este format din 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze. Atmosfera afecteaza climatul Pamantului; ne protejeaza de radiatiile nocive venite de la Soare; si ne protejeaza de meteori deasemenea.

Luna, Satelitul Pamantului

Prezenta Lunii stabilizeaza miscarile Pamantului. Aceasta a dat nastere unui climat mult mai stabil al Pamantului, climat care, in lipsa Lunii, ar fi evoluat altfel.                                             

Cum a aparut Luna? Cea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp de marimea planetei Marte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor corpuri ce au format Luna.  De pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a Lunii din cauza ca Luna se roteste o singura data in jurul axei sale si aproape in acelasi timp cu rotatia sa in jurul Pamantului. Locurile de pe Luna care se vad mai luminoase sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact.

Fata de Pamant, Luna nu are placi tectonice si nici vulcani activi. Cu toate acestea astronautii misiunii Apollo au inregistrat mici cutremure, la o adancime de cateva sute de kilometri. Acestea provin, probabil, din cauza fortei de atractie a Pamantului.

Raman multe de invatat despre Luna. Cercetatorii continua sa studieze datele returnate de misiunea Apollo si de la alte misiuni.

Planetele

Planeta Mercur

 

            Mica si rocoasa planeta Mercur este cea mai apropiata planeta de Soare; se invarte in jurul acestuia pe o orbita eliptica care il aduce la o distanta de pana la 47 milioane km de Soare, sau, cel mai departe, la 70 milioane km. Acesta face o rotatie completa in jurul Soarelui in 88 zile cu o viteza de 50 km pe secunda.

            Deoarece este atat de apropiat de Soare temperatura la suprafata masoara 467 grade Celsius. Dar din cauza ca are o atmosfera foarte subtire, nu isi pastreaza caldura peste noapte, aceasta scazand pana la -183 grade. Tot din cauza apropierii de Soare, este greu sa privesti direct aceasta planeta de pe Pamant.

            Oamenii de stiinta credeau ca Mercur isi arata mereu aceeasi fata catre Soare, dar in 1965 astronomii au descoperit ca planeta se roteste in jurul axei sale de 3 ori la fiecare 2 orbite. Mercur poseda o foarte subtire atmosfera formata din atomi ridicati de vantul solar de pe suprafata planetei. Aceasta suprafata seamana foarte mult cu cea a Lunii, putandu-se observa urmele lasate in urma ciocnirii cu meteoriti si comete.

            Mercur este cea mai mica planeta din Sistemul Solar. Este a doua cea mai densa planeta dupa Pamant. Campul magnetic al planetei Mercur este foarte subtire. O singura nava spatiala a vizitat Mercurul: Mariner 10, care i-a fotografiat 45% din suprafata. Planeta Mercur nu are nici un satelit.

Planeta Venus

            Daca Pamantul ar avea un frate geaman, acesta ar fi Venus. Cele 2 planete au dimensiuni similare, masa, compozitia si distanta de la Soare. Dar toate similitudinile se opresc aici. Venus nu are oceane. Este acoperit de un strat subtire de nori care face ca suprafata planetei sa se incinga. Norii reflecta lumina provenita de la Soare. Deoarece Venus reflecta atat de multa lumina de obicei apare ca cea mai stralucitoare planeta de pe cer.

            Ca si Mercur, Venus poate fi vazuta periodic trecand prin fata Soarelui. De cand au fost inventate telescoapele au fost observate tranzite in 1631, 1639, 1761, 1769, 1874 si 1882. Pe 8 iunie 2004 astronomii au vazut din nou acest tranzit. Urmatorul va avea loc pe 6 iunie 2012.

            Atmosfera este constituita in principal din dioxid de carbon, cu nori de acid sulfuric. Doar niste urme de apa au fost detectate. Din cauza atmosferei subtiri temperaturile pot ajunge pana la 470 grade Celsius. Un an Venusian dureaza 225 zile terestre, iar durata de rotatie dureaza 243 zile terestre. Venus se roteste retrogradat (de la est la vest). Vazut de pe Venus, Soarele rasare in vest si apune inspre est.

            Mai bine de 1000 de vulcani mai mari de 20 km in diametru presara suprafata planetei. Venusul are un nucleu cu raza de 3000 km. Nu are un camp magnetic chiar daca compozitia nucleului este asemanatoare cu cea a Pamantului, insa planeta Venus se roteste mai incet decat aceasta.

Planeta Marte

 

             Planeta Rosie sau Marte, a inspirat imaginatia multor scriitori. Noi stim ca Marte este o planeta rocoasa, odata crezandu-se ca ar fi aproape identica cu Terra. Ca si celelalte planete terestre - Mercur, Venus si Pamantul - suprafata acesteia s-a schimbat din cauza activitatii vulcanice, impactului cu alte corpuri, miscarea scoartei si efectelor atmosferei cum ar fi furtunile de nisip. Marte are gheata la poli, care scade sau creste in functie de anotimp.

Cercetatorii cred ca acum 3,5 miliarde ani Marte a ramas aproape complet fara apa in stare lichida. Acea apa ar fi putut forma mari si oceane. Dar unde a disparut oare acea cantitate imensa de apa? In luna mai, 2002, oamenii de stiinta au anuntat descoperirea a mari cantitati de apa inghetata aproape de suprafata. Gheata se afla sub sol la doar un metru adancime, in apropierea polului sud.

 Raman insa multe intrebari. In prezent, Marte este prea rece si atmosfera sa este prea subtire pentru a lasa sa existe apa lichida la suprafata. Marte are cateva caracteristici geologice remarcabile, inclusiv cel mai mare vulcan din Sistemul Solar, Muntele Olymp (27 km inaltime si 600 km diametru); vulcanii din nordul regiunii Tharsis sunt atat de mari incat deformeaza rotunjimea planetei.

Marte are 2 sateliti mici: Phobos si Deimos. Nu se stie cum s-au format acestia, este posibil sa fie asteroizi capturati de gravitatia planetei.

Planeta Jupiter

Cea mai masiva planeta din sistemul nostru solar cu 4 sateliti de marimea unor planete, Jupiter, formeaza un fel de sistem solar in miniatura. Jupiter se aseamana cu o stea, la compozitie. Daca ar fi fost de 8 ori mai masiv ar fi putut deveni o stea.

Pe data de 7 ianuarie 1610, utilizand telescopul sau primitiv, Galileo Galilei a observat 4 mici "stele" in jurul lui Jupiter. El descoperise cei mai mari 4 sateliti ai lui Jupiter, acum numiti Io, Europa, Ganymede si Callisto. Cei 4 sateliti sunt denumiti si sateliti Galileani. Io este cel mai activ corp din sistemul solar din punct de vedere vulcanic. Ganymede este cel mai mare satelit din sistemul solar si este singurul care are invelis magnetic. Europa ar putea avea un ocean lichid sub invelisul de gheata. Oceane inghetate s-ar putea ascunde si sub invelisul lui Callisto sau Ganymede.

In 2003, astronomii au descoperit inca 22 de sateliti ai lui Jupiter orbitand gigantica planeta, ajungandu-se astfel la un numar de 62 sateliti stiuti ai planetei. Majoritatea acestora ar putea fi asteroizi capturati. Jupiter are foarte multi nori, majoritatea fiind compusi din amoniac. Exista si apa si poate fi uneori vazuta dedesubtul unor portiuni fara nori ale atmosferei. Marea Pata Rosie este o formatiune ciclonica, o furtuna imensa de 2 ori cat Pamantul, ce este observata de mai bine de 300 ani.

Compozitia atmosferei lui Jupiter este similara cu cea a Soarelui - mult hidrogen si heliu. In adancul atmosferei presiunea si temperatura cresc, facand hidrogenul sa devina lichid. Si mai adanc in interior, hidrogenul devine metalic. Tot in interior se afla nucleul format din gheata si roca. campul magnetic al planetei este de 20.000 de ori mai puternic decat cel al Terrei.

Jupiter este inconjurat de inele. Descoperite in 1979, aceste inele au reprezentat o surpriza: un inel aplatizat (inelul principal) si un alt inel asemanator unui nor, sunt compuse din particule mici si intunecate. Un alt treilea inel este oarecum transparent.

Planeta Saturn

Saturn era cea mai indepartata planeta din cele 5 cunoscute de oamenii din trecut. In anul 1610, astronomul Galileo Galilei a fost primul care a indreptat telescopul catre Saturn. Spre surprinderea lui, el a observat niste obiecte ce inconjurau planeta. Le-a descris drept sfere separate si a scris ca Saturn aparea ca un corp triplu. Continuandu-si observatiile, Galileo a asociat cele 2 corpuri ce inconjurau Saturn ca fiind doua "maini" atasate planetei.

In 1659, astronomul german Christiaan Huygens, utilizand un telescop mai puternic a propus ca Saturn ar fi inconjurat de un inel subtire. In 1675 astronomul italian Jean Dominique Cassini a descoperit ca de fapt ar exista 2 inele.

Ca si Jupiter, Saturn este compus in primul rand din hidrogen si heliu. Volumul sau este de 755 de ori mai mare decat cel al Pamantului. Vanturile din partea de sus a atmosferei ating viteze de 500 metri pe secunda in regiunea ecuatoriala. Sistemul de inele al planetei este cel mai extins si complex din Sistemul Solar, extinzandu-se pe sute de mii de kilometri de la planeta. Prin anii 1980, doua misiuni Voyager au aratat ca aceste inele sunt formate in principal din gheata. Materialul ce alcatuieste aceste inele variaza de la marimi de cativa micrometri, pana la cateva zeci ce metri.

  Saturn are 60 de sateliti cunoscuti si probabil ca mai sunt si altii ce asteapta sa fie descoperiti. Cel mai mare satelit este Titan, care este putin mai mare decat planeta Mercur. Acesta este inconjurat de o atmosfera subtire formata in principal din azot. Campul magnetic al planetei Saturn este de 578 de ori mai puternic decat cel al Pamantului.

Planeta Uranus

Uranus a fost descoperit ca o lume dinamica, avand cei mai stralucitori nori din Sistemul Solar si 11 inele. Prima planeta descoperita cu ajutorul telescopului, planeta Uranus a fost descoperita in anul 1781 de catre astronomul William Herschel. A saptea planeta de la Soare este atat de indepartata incat are nevoie de 84 ani ca sa faca o rotatie completa. Neavand suprafata solida, apartine grupului de planete gigante gazoase.

        Atmosfera planetei este compusa in primul rand din hidrogen si heliu, cu urme de metan, apa si amoniac. Uranus are o culoare albastruie datorita metanului. 80% din masa planetei este continuta de nucleul lichid ce este format din in primul rand din materiale ghetoase (apa, metan si amoniac). Axa de rotatie a planetei este aproape orizontala. Aceasta neobisnuita orientare ar putea fi rezultatul unei coliziuni cu un corp de foarte mari dimensiuni. Campul magnetic al planetei este de 48 de ori mai puternic decat cel al Pamantului. In apropierea norilor, temperatura atinge -216 grade Celsius.

Planeta Uranus are 27 sateliti cunoscuti, denumiti in mare parte dupa caracterele scriitorilor William Shakespeare si Alexander Pope. Miranda este cel mai cunoscut satelit al planetei.

• 

Planeta Neptun

 

                    A opta planeta de la Soare, Neptun a fost prima planeta localizata prin calcule matematice. La o distanta de 4,5 miliarde kilometri de Soare, Neptun il orbiteaza odata la 165 ani. Este invizibil cu ochiul liber deoarece este foarte indepartat. Datorita orbitei eliptice a planetei pitice Pluto, Neptun se afla uneori mai departe de Soare decat acesta.

Axa planetei este inclinata cu 47 grade. Ca si Uranus, campul magnetic a lui Neptun variaza foarte mult in timpul fiecarei rotatii. Acest camp magnetic este de 27 de ori mai puternic decat cel al Pamantului. Atmosfera planetei este foarte groasa. Culoarea albastra a planetei este rezultatul atmosferei formata din metan, insa culoarea atat de intensa ramane un mister.

 Pe Neptun exista furtuni foarte puternice cu vanturi depasindu-le pana si pe cele de pe Jupiter. Si aici exista o uriasa furtuna, numita Marea Pata Neagra care a fost fotografiata de Voyager. Planeta are 6 inele de dimensiuni diferite, confirmate de observatiile lui Voyager 2 in 1989. Neptun are 13 sateliti cunoscuti, 6 dintre ei fiind descoperiti de Voyager 2. Cel mai mare dintre acestia, Triton, orbiteaza Neptun intr-o directie opusa directiei de rotatie a planetei. Se pare ca Triton are si o atmosfera subtire.

Quasari, Supernove, Gauri Negre, etc.

    Quasarii sunt stiuti ca fiind miezuri active de galaxii. Sunt cele mai stralucitoare, rapide si departate obiecte cosmice cunoscute din univers. Ca si o stea, un quasar apare ca un punct stralucitor. Quasarul are in dimensiuni cam catSistemul Solar.

Unii quasari radiaza energie cat 100 de galaxii gigant.

Pulsarii sunt stele neutronice care se rotesc si emit unde radio ce pot fi detectate de pe pamant ca un impuls. Rata de pulsatie arata rata de rotire. Cele mai incete se rotesc o data la 4 secunde, iar cele mai rapide de 30 de ori pe secunda.

Daca miezul unei stele explodate are intre 1,4 si 3 mase solare, gravitatia il comprima pana cand protonii si electronii se unesc formand neutroni.
Acest tip de stea este numita neutronica.

Cand o stea explodeaza ramane in urma un miez. Daca are de peste 3 ori masa Soarelui, miezul se contracta intr-un punct de volum 0 dar densitate infinita. Campul gravitational al acestuia este atat de puternic incat creeaza in jur o regiune numita gaura neagra; odata intrat in gaura, nimic, nici macar lumina nu mai poate iesi.

O stea gigant cu o masa de peste 10 ori masa Soarelui isi incheie viata cu o explozie numita supernova. Explozia este atat de energica incat poate fi observata de oriunde din galaxie. Daca explozia lasa in urma un miez de 2, 3 ori masa Soarelui, atunci miezul va forma o stea neutronica. Daca este de peste 3 ori masa Soarelui, va forma o gaura neagra.